Un Tot de Fericire

Am început să teoretizez nuanţe de fericire în comparaţie cu stare de fericire generală.

Am început procesul ăsta de teorie de sentiment, pentru că am început să realizez că fericirea este posibil să o greşeşti ca şi definiţie.

Spre exemplu, eşti fericit în relaţie. Totul merge bine, vă iubiţi nespus ş.a.m.d…
Că pot să extind tema de fericire în cuplu pentru că o cunosc bine. Sau aşa am senzaţia.

Dar este posibil să nu-ţi ajungă în plan personal doar aspectul de fericire prin completare de partener.
Eşti fericit dintr-un punct de vedere, esențial da, nu neapărat însă și îndestulător căci pe de altă parte, nu ai împlinire profesională.

Nu ai recunoaştere publică, nici în faţa ta măcar ea nu există, ai doar sentiment copleşitor de om inutil, ce nu-i capabil să facă ceva mulţumitor pentru sinele propriu, decât prin completare.

Tu în relaţie cu partenerul, da, eşti fericit.
Totul vă merge extraordinar: există iubire între voi doi, aveţi un copil sau doi sau… care vă mulţumesc cu rezultate bune la şcoală, care nu vorbesc urât şi care sunt binecrescuţi.

Dar e de ajuns?!

Nu este de ajuns doar împlinirea sentimentală, mi-am dat seama!

Fericirea pentru a-ți fi fericită pe deplin, are nevoie şi de o latură profesională împlinită.

Fericirea are gust şi gusturi. Pentru fiecare-i alta, pare-se.

Pentru mine, am descoperit că trebuie să-mi acopere toate planurile pentru a fi perfectă.
Pentru că eu tind spre perfecţiune în relaţie cu mine; cred de altfel că toţi tindem la o stare de fericire generală și nu doar pe alocuri împlinită.În relaţie cu mine astăzi, mă bucur că am realizat că am un gol de fericire, prin faptul că nu sunt împlinită profesional în niciun fel.

Citeste si… Citatul Zilei:”Chiar dacă bărbaţii ar putea să înţeleagă femeile, tot nu le-ar veni să creadă. ” A.W. Brown

Am zile când mă simt plafonată şi blazată, când nu am la ce să mă gândesc efectiv.
Ahh!! Dar am de fapt, cum nu?!?

Căci îmi trebuie programări la unghii, la păr, trebuie să mă şi pensez câteodată. Şi tot aşa.
Am la ce să mă gândesc, dacă stai să mă analizezi.??

După ani de linişte în care mi-am trăit fericirea doar în strat de superficialitate, mi-am dat seama că există însă și alte nuanţe de fericire importante.
Mi-am anulat planul profesional de ceva vreme. M-am mulţumit cu nuanţe de fericire fără să mă gândesc că vreau şi-mi trebuie un tot al ei, pentru a nu interveni blazarea şi liniarul de fericire pe care-l simt eu astăzi.

Şi totuşi, uite cum azi parcă am zâmbit mai mult.
Căci realizând nevoi de care uitasem că-mi trebuie și ele în relaţie cu mine, găsindu-mi un scop nou de trăire de zile şi nu de trecut zilele, mi-am dat seama că nu mi-e timpul pierdut pentru a împlini o fericire deplină.

20 aprilie 2015
Viață