Bărbații bârfesc mai mult!
Bărbaţii bârfesc mai mult decât noi, femeile!
Întotdeauna mai au ceva de adăugat, ca nişte țațe, cum pleacă unul de la masă, taca-taca-taca, imediat năzare printre ceilalți o bârfă nouă despre cel ce tocmai a ieșit pe ușă.
..cel mai mult şi cel mai mult însă, bărbaţii când ies la un meci, „e cel mai important meci al sezonului, mami!! merg neapărat!”, se-apucă de discute despre noi, soțiile.
Aşa fac ei pe-acolo, dacă nu știai!!
Încep să se plângă de faptul că „vai ce rău îmi mai e mie cu pupăza asta a mea, a luat-o razna băboiul, fraţilor, e dusă cu pluta sărăcuţa!”
Bărbaţii adoră să se așeze în statut de victime; acuma, la modul general zic, că nu ştiu dacă toţi neapărat.
Adoră să-şi împărtăşească stări negative şi frustrări aberante despre viaţa în doi;
„..numai eu ştiu câte îndur de la scorpia asta. Simt că nu mai am aer să respir, pe tot mi-l trage după ea, aproape că simt cum mă sufoc!!”
Aşa sună bărbăteşte, da..!!..faptul că ei trăiesc în cuplu, trebuie să le fie povară în faţa celorlalţi, ai înțeles acum?!? ?
Buun..! După ce şi-a plâns fiecare necazurile matrimoniale în poale prietenești, urmează etapa numărul doi a serii.
Aceea de laudă şi vanitate.
..aşa se face că fiecare dintre ei, îşi va continua confesiunea, fiecare pe rând încetişor, cu un aer triumfător, va începe expunerea despre câte una, febleţea, EA, femeia ce le-ar colora viaţa de cuplu plictisit de care s-au foarte mega săturat.
Cei norocoși, bănoșii, deja o au amantă, alţii doar o suspină în speranţă nevoiașă.
Amantlâcii împliniţi, îşi vor lătra fericirea celorlalţi, îşi vor fandosi partida sexuală nouă povestind miracole, din dorinţa de a prinde un rictus de invidie, în rândul prietenilor ieşiţi la o bere bârfită pe-afară la un meci.
Povestesc amănunţit păţanii cotidiene, despre cât de dificilă devine treaba acasă în schimb, că..”se prinde baba, frate, a naibii gospodină coțofancă grasă, că altă treaba n-are ea acu’ pe cap decât să mă păzească pe mine!!”
La sfârșit de meci important urmărit însă cu nepăsare, ajung într-un final împiedicat și sughițat înapoi acasă, cu bunăvoință de sex ascuns sub plapumă, „că na..!! merită şi ea, săraca, un pic de acţiune gesticulată sexual.”
De ce atâta bârfă şi tristeţe, măi dragilor? De ce amantă şi nu iubită- soţie? De ce atâta încorsetare de libertate, de ce atâta minciună?!?
Ehh..! Păi de ce..!!
..pentru că bărbaţii sunt nişte copii mari, de-aia..!! pentru că ei nu caută răspunsuri, nu pun nici întrebări.
Ei trăiesc doar ce li se oferă.
Ei nu părăsesc, de regulă sunt părăsiţi.
Ei nu caută, ci sunt găsiţi.
Şi se obişnuiesc trândavi aşa.
- 24 octombrie 2015
- Viață
