16. Eu și-un zâmbet de copil!

Simt aşa un mare chef deee.. bună dispoziţie!
Nu-mi dau seama ce-i cu cheful ăsta venit de-a buzna peste zilele mele atâââta de plăcut de agasant de terne în plictis!!
Păi nici nu ştiu, frate, cum şi de unde mi-a veniit mijind agale, un ditamai zâmbetul nou pe printre buze..mai-mai să nu-l mai pot opri!

Zi şi tu, aşaa mare ghinion să am eu astăzi?
Să-mi ies eu din starea mea cea proastă care-mi devenise cu acte pe deplin în regulă, cea de-a doua personalitate?
Preferată ca și cum mi-ar fi a mea cea singura și prima?!!???
..în care mă-mbrăcam eu ponosit mai înspre dimineaţă, sperând că voi mai stoarce 2-3 lacrimi uscate iaaar și iaar..de dorul meu??.. cea care-am ştiut să mă amuz eu mai cândva, cum nimeni alta nici că mai ştia vreodată să se bucure de viaţa sa??!

Hahahah! Deci, dacă tu citești acum aceste rânduri, știi deci tu cu siguranță, că mi s-a întâmplat ceva mai neobișnuit cu mine!! Realizezi și tu un pic, ori nu-i așa??

Hmm! Nu-mi dau seama ce-i cu mine de trec prin rătăcirea asta de..mmm..!!..de moment, sper!!..în care să reuşesc cumva să-mi râd cu mine însămi împreună, de mine însămi luată separat! Hihihihi..!!

Stai să mă gândesc cum trebuie..dar oare de unde până unde mi-a zâmbit mie brusc zâmbetul în colţurile cele amândouă ale gurii?
Şi de unde până unde de-am hotărât eu astăzi pentru mine să privesc în oglindă privirea jucăuşă feciorelnic spre timidă, privirea mea aceeeea..de obrăznicuţ’ mai tinerel aşa, zglobiu şi pus pe soţii?

Adina, draga mea, dar vaii!! Dar unde ţi-e blazarea anotimpului pierdut? Unde ţi-e resemnarea?
Unde ţi-este ție lacrima care mă mângâia, plină de compasiunea ei mult prea mămoasă?

..dar nici eu nu-mi dau seama de unde-a renăscut Adinuța asta zveltă în privire amuzată şi cu atâta bucurie hidratată pe printre pomeţii-mbujorați nerabdători săăă..hahahahah!
Săăă ce?
Ia să te-aud de ce eşti tu pregătită-n gândurile toate astea ale tale, atât de foarte noi şi bulversante!

Măi, nu ştiu să îţi explic nimic!
Dar știi ceva? Păi află că n-am chef și nici măcar ca să gândesc măcar, un minim minimache de cea mai minimorum ipoteză cât de cât plauzibilă!
Măi, dar pot şi eu astăzi să nu mai gândesc nimic prea mult şi prea obositor, de despicat iar şi din nou al 15-lea fir în cele 14 înapoi?

Măi, dar ce zici?
Ce zici tu să ne bucurăm noi astăzi împreună pentru căă..ia uite!!..afară plouă infernal!
Eeh? Şiii? Dacă plouă-afară, cui îi plouă lui neapărat și înăuntru?? Hahahah..!

Deci azi, mi-am dat seama!
NU am noimă!
Dar m-am trezit fericită!
..și-mi e de-ajuns!

..scuzee!! Scuze că te-am incitat din greşeală să citeşti un SexHibition cu idei mai psiholo..bleahh!
Cui îi pasă, măi, de atâtea gânduri desluşite în urma unei întâmplări caree..putea duce la un dezastru dacăă..!
Dar dacă nu?!? Ee..? Ce zici de asta? Dacă..va fi de data aceasta un dacă pozitiv și flușturatic? Și mai nepăsător așa??

Hihihihi!
Niciun dacă astăzi. Şi nici măcar un parcă!
Un sigur, certamente, veridissimo..TI AMO!
MI amo, pardon!

Iar asta pentru că râd cu mine fără rost!
Mi-am amintit ce mişto este…cât de fooarte tare este..!! să râzi prosteşte negândit!

PamPam! Cheers everybody!
Let’s cheers with sooome..happy smiles!!
Say cheese! Give me a real smile! A childish one!

 

Nu uita sa dai un Like/Share/Merita daca ti-a placut postarea si sa ma urmaresti pe Facebook