Ma tot gandesc daca ne nastem cu atribute. Daca este hotarat undeva, ca tu sa fii la maturitate sensibil, zgarcit, romantic,
Ma tot gandesc. Oare nu totul tine de evenimentele prin care ai trecut in copilarie?..care te-au marcat pozitiv ori dimpotriva ?
In functie de experienta traita la o varsta labila, fara discernamant complet, ai facut alegeri. Alegeri ce ti-au format personalitatea, ce ti-au scris si caracterul. Nu-i logic astfel? Caci altfel cum se face ca, adult fiind, nu mai rescrii principii de viata principale?Pentru ca ti le-ai hotarat demult. Ti-ai luat deja exemple din ce ti-ai fi dorit sa fii, „atunci cand vei fi mare” si ti le-ai insusit.
Ti-ai insusit principii pe care daca le vei incalca, vei avea remuscari. Tu in sine ai putea aduna remuscari din cauza ca ti-ai incalcat propriile principii importante.
Nu pentru ca te cearta Dumnezeu ori societatea, ci pentru ca tu insuti nu esti in acord cu modul altfel comportat decat erai obisnuit sa reactionezi intr-o anumita situatie ori imprejurare similara.
Caci haideti sa gandim concret, pragmatic…!!
Exista oare Dumnezeu? Ce inseamna mai exact Dumnezeu ?? Cine este El? Care dintre voi crede ca exista la modul foarte fizic, daca pot spune asa si iata-ma cum pot!..un bătrânel bun, ba chiar foarte bun, cumsecade, care sta asezat intotdeauna in aceeasi poziție de yoga, pe un nouras dragut, pictat perfect si el pe un cer de un albastru impecabil, si care..ne arată cu degetul mereu..excesiv de..intotdeauna, daca se-ntampla sa gresim si noi o data?? Si-apoi inc-o data..si tot astfel mai departe!?
Dar chiar asa, acest..Dumnezeu nu doarme niciodată?? Are El atâtea fapte bune adunate si nesterse nici macar de un gand rau vremelnic, aparut intr-un minut atipit?? astfel încât cineva, probabil Dumnezeul Lui, l-a făcut nemuritor si judecător al lumii totodata? Pe veci?? eee…uite ca eu nu cred intr-un Dumnezeu care exista cumva fizic pe un nor asezat si nu cred nici in iad ori in rai, sau in pedepse si in recompense venite din neant… cred ca destinul si tot ce ai in viata, ți-e rasplata a ceea ce ești si a ceea ce daruiesti in aceasta viata.
Nu te judeca nimeni, decât tu însuti. Ce daruiesti, asta si primești. Si atât, punct. Viata este un troc, ar trebui sa intelegem exact ce-nseamna ‘troc’, pentru a nu mai spera ca dintr-un comert ilicit putem naste contracte pe viata legale si morale si benefice, ori o viza vesnica pentru un Rai inchipuit.
Tu singur iti ești Dumnezeu, chiar dacă in viata de zi cu zi pari un ateu.
Dumnezeu este al tuturor pe de alta parte…nu are orientare politica, nu este nici crestin si nici budist si nici… intr-un fel.
Dumnezeu este bunatate, este iubire, este intelegere, este speranta, este ajutor dat fara asteptare de rasplata, este prieten neconditionat… este un copil prin definitie, imbracat in trup de bunic in Biblie, pentru a fi credibil, ca si experienta de viata, pentru tine.