Ploaia este curată, precum este dragostea. Raze de soare o luminează în permanentă. Deci cum e dragostea în această reprezentare de..”ploaie cu soare”?!? Curată şi caldă şi luminoasă!!!

Şi rară..căci nu des ne plouă cu soare!!!😻 ..în altă ordine de idei, şi în doi,că şi într-unul, există momente de melancolie. Nimic nu e toxic însă, dacă se întâmplă câteodată şi melancolii de moment. Sunt umane şi ele, sentimentele astea, zic!

Fluturaşi şi doar primăveri însorite nu prea putem speră că şi un permanent de cuplu, căci nu trăim în filme cu happy-end, ci trăim cu picioarele pe Pământ.

Btw, căci şi filmele acestea cu scenarii magice, ce ne dau speranţa de prea bun forever, noi le vedem doar în final de zi frumoasă; când cei doi îşi spun jurăminte de dragoste eternă pe viaţă. Nu apare partea a două de film de dragoste, cu aceiaşi doi actori care să ne expună şi probleme fireşti ce apar în căsnicie, de-a lungul anilor dormiţi împreună.

Trăim o viaţă de om, cu sentimente contradictorii. Cum e normal, zic. Nu ne prefacem că ne visam trăind o viaţă, într-un exemplu de ideal ce nu-i real şi la modul concret. Aşa că fericirea de cuplu are şi nefericiri date de câteva zile triste pe an, dar totuşi, ne putem numi norocoşi noi, dacă în parteneriatul nostru, predomină stări bune şi nu certuri sau discuţii multe..dar şi mereu,mereu..mereu.

Bărbaţii îşi fac cumva un soi de datorie din a îngenunchea femeia. Aţi mai observat careva? Chiar sunt curioasă!

Ei se dau cu capul de pereţi şi te adoră şi te ascultă şi te recunosc ca fiind idealul lor de femeie, te şi iubesc ei; sau aşa au senzaţia! căci eşti importantul lor azi, pe care nu l-ar pierde. Ci doar luptă să-l câştige. Dar când într-un final, au câştigat reduta, atunci când şi ea, femeia, într-un sfârşit îl adoptă ca fiind şi importantul ei şi-l recunoaşte şi-l admite ca fiind pe viaţă al ei..deci, atunci! Ce se întâmplă în acel moment??!?
Nu o mai validează el. S-a plictisit. 

Şi nici măcar nu-i vorba că ei, bărbaţii, în astfel de momente, ar fugi în lume din nou în căutare de vreo redută alta. Căci nu! Sunt paşnici în continuare. Doar că încep să aibă îndoieli. Să-şi reînceapă gânduri, ba chiar să-şi pună întrebări.

„- Asta să fie fericirea? Aşa se manifestă ea? Menirea mea e alta, cred. Bărbatul este fericit la vânătoare, şi nu în peştera soţiei.”
Păi serios? Şi atunci de ce n-ai stat tu liniştit aşa, în haine ieftine de vânător, fix ca în timpuri primitive?
De ce-ai ţinut tu să mă convingi pe mine, că eu, doar eu! ţi-aş conveni ca şi trend cool, dar si mereu la modă? că îţi doreşti a fi şi tu un evoluat?
De ce naiba sacrifică” ei, bărbaţii aceştia ce-şi doresc doar puşcă şi-un costum de vânător de schimb, păi oare de ce luptă ei să ne convingă că le trebuim cumva şi le vom fi şi de ajuns noi, mai apoi?!?

Prin cărţi se spune că suntem meniţi să trăim în doi.
La fel de altfel, ne dictează şi dogmele societăţii noastre.
La fel începem să simţim şi noi, în particular.

Dar când ne gândim şi a două oară..dacă nu am fi evoluaţi, spre exemplu şi n-am scrie pentru a avea şi ce citi după aceea, dacă nu ne-ar mai interesa definiţia asta de ideal de fericire..dacă n-am mai caută sensuri şi nu ne-am mai face un țel din a trebui” să iubim, căci nu putem altfel..oare n-am trăi mai liberi şi mai liniştiţi cumva?

Nu-mi dau seama de ce ne chinuim să înţelegem lucruri, ce nu ne reprezintă şi nici măcar nu ne interesează, în vreun fel. Nu-mi dau seama nici măcar de ce forţăm oamenii să ne iubească.
De ce ne dorim, din nou, să demonstrăm mereu şi tot mereu, cât de mare este, sau poate fi, capacitatea noastră de a iubi un om , pe care poate nici nu l-am fi observat dacă nu ar fi insistat el să ne observe.
Nu era şi mai bine să ne fi rămas un străin?
Pentru care nu ne-ar trebui răspunsuri, căci n-am avea nici întrebări?
Nu ne-ar fi chinuit nici cu amintiri măcar vreodată..

De ce luptăm cu noi şi împotriva noastră, când ar putea fi mai uşor să ne trăim simplu şi împăcaţi cu noi înşine, să înţelegem pe de altă parte că,da, există şi lupte, chiar există, unde nu iese nimic învingător.

Există momente de astea în viaţă, când nu mai ai chef de tine niciun pic. Momente când ai slăbiciuni, date de ataşament şi afecţiune şi..începi să ţi le consideri călcai al lui Ahile.
Se-ntinde puterea slăbiciunii tale, tot îşi măreşte aria, în loc să stea ea, cuminţică, în picioruş de copil, cum ar fi trebuit.

Nu sunt des dezamăgită de oameni.
Rar spre deloc, de fapt.
Dar sunt un pic dezamăgită de mine ; doar câteodată.
Asta pentru că nu mă vindec deloc de mine.

Pentru că mă sacrific uneori şi în loc să mă plâng cum o fac toţi, nici nu observ măcar.
În schimb, cică alţii se tot sacrifică pentru a fi eu bine şi fericită şi nesacrificată în vreun fel..
De asta sunt dezamăgită eu.
Pe ei îi tot aud.
Şi îi gândesc, încercând să-i înţeleg.
Pe mine mă amân. Nici nu m-aud măcar. Căci îmi vorbesc până şi mie doar în şoaptă.

Citatul Zilei:”Chiar dacă bărbaţii ar putea să înţeleagă femeile, tot nu le-ar veni să creadă. ” A.W. Brown

eBloguri si adina-banea.ro va invita la concurs! Insa nu este un concurs ca oricare altul, din cel putin doua motive foarte intemeiate:

• Concursul are ca premiu un super smartphone!
• Simtul vostru critic are unda verde, asa ca nu trebuie sa ridicati in slavi niciun produs, niciun serviciu, ci doar sa fiti voi insisi, sinceri si deschisi!

Daca ceea ce v-am spus mai sus este deja pe placul vostru, haideti sa vedem impreuna detaliile concursului:  

Cerinte:

• Sa aveti un blog activ, cu minim 10 postari;
• Sa scrieti un articol pe blogul vostru, de minim 450 de cuvinte, in care sa va exprimati sincer punctul de vedere despre blogul Adinei Banea: Pitch me now by Adina Banea: cum percepeti blogul in ansamblu, daca acesta contine lucruri interesante, daca postarile va par a fi scrise pe intelesul tuturor sau dimpotriva „necitete”, ce modificari ati face pentru ca blogul Adinei Banea sa va devina o sursa zilnica de informatii si buna dispozitie.
  Este nevoie de pareri obiective, pozitive sau negative chiar, de critica constructiva si, mai presus de orice, de ce stare sau sentiment, se naste in sufletul vostru, atunci cand cititi ganduri asternute pe blogul Adinei Banea … De asemenea, includeti in analiza voastra si cateva pareri referitoare la pagina de Facebook PitchMe
• Fiecare articol sa includa un link catre blogul Adinei Banea: adina-banea.ro si altul catre pagina de Facebook:
• Distribuiti articolele in retelele sociale, invitati-va prietenii sa le aprecieze,sa le comenteze si sa le distribuie, de asemenea, la randul lor;
• Nu uitati sa deveniti fanul paginii de Facebook:
• Sa mentionati faptul ca participati cu articolul la aceasta campanie de pe eBloguri.ro

Criterii de jurizare:

• respectarea cerintelor;
• includerea a cel putin o fotografie de pe blogul Adinei Banea
• originalitate, creativitate, onestitate in exprimarea parerilor;
• exprimarea corecta in limba romana;
• Va fi desemnat castigator bloggerul al carui articol va intruni cele mai multe like-uri/ share-uri/ comentarii pe blog

Premiu: Un smartphone iPhone 6 (64 GB) , nou . Concursul incepe pe 25 mai si se incheie pe 25 iunie, ora 23.59. Concurentii se vor inscrie in concurs prin adaugarea linkului catre articolul lor in tabelul de mai jos. Castigatorul va fi desemnat exclusiv de Adina Banea, in conformitate cu regulamentul concursului, in maximum 7 zile de la incheierea acestuia si va fi anuntat prin cate un articol special, atat pe eBloguri, cat si pe adina-banea.ro . Premiul va fi livrat in maxim 14 zile de la anuntarea pe eBloguri a castigatorului. Multa inspiratie si bafta tuturor!

Mai multe detalii : aici

Cateodata, poti fi un pic mai diplomat si in relatia de cuplu #AdinaBanea #Blog #Facebook #MeritaCitit 

Mereu m-am intrebat, cand am aflat eu una alta despre ceea ce inseamna a fi mare si despre ceea ce presupune mariajul dintre 2 oameni..eram deci curioasa eu atunci, de cat de mult poti sa traiesti cu cineva fara a te plictisi.

Mi se parea dificil la o varsta frageda, sa inteleg cum naiba nu se intampla sa nu se rutineze pana si gandul ca a doua zi la trezire, maine dimineata..ca in fiecare dimineata din ultimii 20 de ani, te vei trezi langa aceeasi persoana din nou.

Cand m-am prins eu si de sexualitatea ce exista, fireste, in cuplu, am devenit chiar si mai plina de intrebari ce nu-si gaseau atunci raspunsul.

Nu te plictsesti naibii de aceleasi lucruri tot mereu? Acelasi corp sa-l mangai saptamanal sau..bilunar sau na! Fiecare cum isi are mersul in sexul cuplat de aceiasi 2, de o mie de ani. 

Cand am crescut eu si m-am maritat si au trecut ani..multi ani, da, mi-am raspuns intrebarii curioase din copilarie: te plictisesti, da, intervine rutina de sex in doi ..aceiasi 2 mereu.

Nici ca m-as fi prins probabil eu de asta.
Dar, cum sa va spun?! am un partener ce-si doreste sa explice tot mereu lucruri ce nu-si cauta in genere, explicatii de vreun fel.😺

Dar te lamureste el asa, cu un ton firesc, chiar si cand nu ai intrebari: c-asa-i e firea. Doritoare de confesiuni. Nu stiu daca-i bine sau rau sau..stiu insa, ca de multe ori eu nu m-as fi gandit la cum iubesc atat de tare, chiar si in plictiseala rutinata.
Nu-mi gandeam momente de astea. Ba cu atat mai mult, nici nu-mi exista plictis de sex, nici sub forma de gand macar. Cu el. Acelasi El de 15 ani. Amuzant, nu??

Dar stii ce se intampla? Se intampla sa apuci sa te gandesti la tot felul de lucruri cand ti se dau lamuriri chiar si daca pe acestea nu le-ai cerut tu personal. Si revenind, da, te plictisesti cumva si de sexul cu el/ea al tau sau a ta; nu mai simti neaparat fiorii aia sau nu stiu ce tremur datator de senzatii. Noi mereu. Pai logic, caci sunt vechi atingerile si extrem de cunoscute per ansamblu.

Nu este asa?

De simtit, simti insa intensitate buna daca ati fost si ati ramas inca, compatibili si doritori unul de celalalt.
Simti o zona de confort, si sexuala chiar. Stii sa te ajungi orgasmic reciproc chiar si-n acelasi timp, daca-ti propui.

Rutina aceasta de care eram atat de curioasa in copilarie..daca apare ea si cum se manifesta, are insa si parti bune; care-ti plac ca si etapa ascendenta a relatiei tale.
Iti da conforf si te implineste, oarecum matur. Intelept. Profund. Dar da, te plictisesti. Probabil.
Dar inca, incaaa…indiferent de varsta, jocuri sexuale noi tot pot aparea. Daca le cauti. Daca le vrei. Daca ai chef. Daca esti sexuala si ti-ai lasat sexualitatea sa se manifeste.

Asa mai treci in ani rutina sexului in cuplu.
Tot descoperind si redescoperind si experimentand si..avand deschidere de amanta si nu de gospodina permanent.
Ma rog, poti face un sex confortabil azi in cuplu, iar maine sa te joci (cu)ceva nou, caci noaptea trecuta ti-a venit o idee ce te-a excitat peste masura. Creierul ne este organul sexual important si darnic sau foarte generos, in a ne darui orgasme altfel, desi senzatia data de punct terminal:) se stie ca este categoric, mereu aceeasi. Ca si lehamitea sexuala ce o traiesti cu cineva mai nou de…dupa. Hahahah
Actul sexual in sine, cel mecanic, este de obicei urmare a gandurilor excitante ce ne-au incitat. Personale.

Punctul de vedere masculin, probabil ca e diferit. Din ce-mi spune mie partenerul meu, este chiar la polul opus. Pentru el, rutina se poate opri in stadiul de rutina, fara alt chef de experiente noi visate cu o seara-n urma.
Vrea experiente noi.. tangibile, de regula. Vrea trup nou gol la el in brate. Altul decat cel rutinat.De cele mai multe ori, barbatul stie primul ca i-a intervenit o varsta adulta sexuala de cuplu plictisit .
Femeia afla si ea asta intr-un tarziu. Din alte parti.😀
Si de aceea, repet, este important sa faci cumva sa pacalesti rutina.
Sa o si vorbesti, este iarasi important. Jucandu-te mereu in gand si fiind mereu importanta sexual pentru tine, vei fi perceputa ca fiind jucausa sexual inca, mai apoi, si pentru el.

1. Cum si de unde ideea de a-ti face blog personal?

Adina: Uite un raspuns sincer. Vrei asa?
Din ambitie. Din nevoie de recunoastere.
Din dorinta de aplauze.
Scrisul mi-e pasiune efectiv de ani multi.
Am inceput timid cu statusuri pe facebook.
Prietenii nu intelegeau cu totii mare lucru din mesajul ce doream eu sa-l transmit.
Erau si altii,da, ce erau incantati de o anumita profunzime ce reiesea din scriitura mea.
Prin blogul acesta vreau sa stiu sa ma pozitionez corect.
Caci mie mi place ce scriu. Pun suflet in fiecare idee ce o dezvolt.
Transpare sper asta.
Imi doresc eu cel putin sa cred ca este asa.
Revenind, din ambitie si din dorinta/nevoie/prioritate de a demonstra ca am dreptate, unor apropiati de ai mei, in principiu: dreptate ca stiu sa scriu, ca am coerenta in idei si fir logic cap coada in transmitere de ganduri scrise.

De aceea blog si tot de aceea, n-o sa ma opresc aici. 

2. Cu cine te asemeni ca si stil de scriitura? Ce preferi ca si subiecte de dezbatut, in general? Si cum iti vin idei de dezbatut, in particular?

Adina: Nu stiu cu cine ma aseman, habar nu am daca mai exista cineva cu un stil de scris asa de alambicat, cateodata, ca si al meu.
Sotul meu spune ca poeziile mi se aseamana ca si stil cu Nichita Stanescu.
El nu-i vreun fan Nichita, ba dimpotriva.
Iar eu nu scriu poezii…hahahah..proza poetica doar pe alocuri.
Nu joc un rol al modestiei spunand asta intr-o laudarosenie imbracata in cuvinte impopotonate ce striga a lauda de sine, punandu-le pe seama sotului. Nici vorba.
Caci sotul meu nici nu citeste vreun text de al meu vreodata, din neputinta de parcurgere pana la capat. El nu intelege nimic din ce vreau sa transmit, cum de altfel nici pe Nichita Stanescu nu l-a iubit defel.
Si pentru sau impotriva lui m-am apucat de blogareala printre altele asa.
Subiecte preferate?
Multe adina-banea.ro …ia de citeste mai bine,zic.
Idei imi vin de nicaieri.
Daca vad un perete alb si am chef de scris in ziua aceea..iese ceva lung si misto de cele mai multe ori, din punctul meu de vedere, bineinteles.
Pe de alta parte, sa stii ca trista scriu cele mai tari chestii. Nu-mi dau seama de ce.
Asa se-ntampla insa.

3. Esti o femeie pozitiva? Te lasi impovarata de greutatile vietii, inerente de altfel, sau le treci neobservate??

Adina: am greutati ca orice om. Mai am si greutati de femeie, fireste.
Dar sunt cu adevarat un om pozitiv.
Stii ce am remarcat? Ca zambind, treci peste probleme mult mai usor decat daca le plangi sau te plangi in hohote.
Lacrimile ne uda only, dar nimeni nu ne sta aproape si pe alaturi, sa ne asculte cu bunavointa, statutul de victima pe care ni-l atribuim noi insine benevol.
Asa ca,da, sunt o femeie pozitiva,repet.

In general, fiind o fire extrem de sensibila, sunt si usor de ranit chiar prin cuvinte doar.
Cum iti spuneam si mai sus, da, am remarcat ca zambind ti-e mai usor sa treci probleme decat plangand.
Stiu teoria, dar mai plang si eu pe cateodata.
Sau scriu cu lacrimi ce transpar melancolia unei seri triste.

4. Ierti oameni ce-ti gresesc? Si esti iertata in general, daca comiti cate-o greseala?

Adina: iert usor dar uit greu.
Asta pentru ca eu iubesc cu tot sufletul. Acord, in alta ordine de idei, maxim de credit oamenilor pe care-i iubesc:partener, prieteni apropiati samd.
Copilul nu-l iau in calcul aici caci el este singurul pe care-l iert orice ar face si uit greseala lui pe loc, oricat de tare m-ar fi suparat vreodata.
Revenind, iert usor dar uit greu cum spuneam, dintr-un singur motiv: si anume acela ca am bunavointa multa si dorinta de a te intelege si mai multa; de a te ierta mai apoi, de asemenea. O data..de 10 ori..a 11 oara incep insa sa cred ca nu faci decat sa ma ranesti voluntar. Te iert din nou, atunci dar nu mai uit iarasi, din nou.
M-ai ranit prea tare si destul si vreau sa-mi amintesc pentru a-mi uita si sentimentele de afectiune in ceea ce te priveste.
Daca sunt eu iertabila?
Asta nu-i o intrebare pentru mine, caci nu stiu cat de obiectiva as putea fi.. Dar da, eu zic ca da. Caci eu efectiv si garantat daca-ti gresesc, o fac involuntar si nu cu scop de a te rani sau io stiu ce care altul.

5 . Cum definesti femeia, generally speaking?

Adina: Pai cum s-o definesc?
Feminina, dar puternica prin noroc de intelegere macar pe alocuri, de gandire masculina..asta i un aspect important si cred eu ca asigura si o longevitate in relatia de cuplu.
Mai apoi, ea femeia, trebuie sa aiba sexappeal. Genetic , nu fortat; in aceeasi masura trebuie sa stie sa se imbrace..si nu modern neaparat, ci cu haine ce i se potrivesc si care vorbesc in culori sau stil despre personalitatea ei.
Asortezi haine nu trendului neaparat, ci personalitatii tale doar.
Ea mai trebuie sa se confunde cu un miros. Sa-si gaseasca parfumul ce o reprezinta si acesta sa-i si ramana parfumul ce o reprezinta pe perioada lunga.

O femeie misto, femeia misto in general, este nu in ultimul rand, femeia ce iubeste si este iubita.
Dragostea impartasita ii reprezinta atu ul. Puterea ei.
Ajunge? :))

6. Unde greseste femeia mondena? Si care este cea mai mare provocare pentru femeia zilelor noastre?

Adina: dar de ce crezi ca greseste femeia moderna pe undeva?
Eu zic ca ea, dimpotriva, este femeia adaptata generatiei din care face parte.
Astfel, devine tot ea, femeia fericita.
Tocmai prin faptul ca este moderna doar. Cool, la moda, nu o sotioara cum era maica’sa, ce transpira invechit si nu inspira poezie pentru partener vreodata.
Provocarea femeii zilelor noastre este una singura: aceea de a sti sa traiasca adaptat zilelor noastre. Nu din cutume din batrani sa dea citate ea; sa dea un google mai degraba de citate cool.
Ahh..sa stie mai intai si ce-i acela google.
E primul pas.

7. Femeie versus barbat, subiectul tau cel preferat, de altfel. Tu ce zici, suntem egali??

Adina: nu stiu ce sa spun.
Barbatul e un pradator prin nascare. Deci oarescum un primitiv. Instinct de perpetuare a speciei. Aceasta l reprezinta, nu?
Eu zic ca am putea, da, fi egali. Daca ne-ar intelege si ei macar la un nivel apropiat de cum zambim noi a bubavointa catre ei, desi de multe ori ..i-am contrazice din neputinta de a merge pan’ la capat caci nu ne tin nervii sa intelegem glume vis-a-vis de funduri bombate all the time.
Sincer, prefer un creier dezvoltat de barbat.
Matur.
Deci vom fi egali, in concluzie noi, femei barbati doar atunci cand gradul de maturitate al amandurora este egal in acelasi timp de iubire, varsta si de astea.
Bine, suntem egali..si asta ca te tot strambi spre mine a neintelegere.
Raspunsul este deci: femeie versus barbat: cateodata egalitate, de cele mai multe ori insa…prefer sa ma abtin.

8. Daca ai fi barbat pentru o zi, cum crezi ca te-ai descurca?

Adina: Prost. Nu stiu sa mint, nu-mi doresc s-o fac, mi-e dificil sa fac sex si nu dragoste.
Iubesc cu sufletul si nu cu..caci nu stiu cum e sa ai un creier ce rationeaza si un organ ce-ti dicteaza sa-ti uiti principii de viata.

9. Ce crezi tu ca inseamna o femeie misto din punct de vedere masculin?

O femeie misto nu inseamna nimic mai mult decat o femeie ce se apreciaza.
O femeie misto isi cunoaste valoarea sufletului.
Are aura personala ce straluceste in intuneric.
Are zambet calin si ochi caprui neaparat.

Am ochi caprui si eu, printre altele, desi n-ai observat. Hahah
Port lentile de culoare, caci fara ele, mi s-ar simti probabil slabiciunea;
In concluzie o femeie misto necesita 3 calitati esentiale: putere data de faptul ca stie sa se faca iubita intr-un mod aparte. Si asta pentru ca si ea iubeste special.
Are ochi caprui neaparat cu siguranta. Caci cred eu ca-s cei mai expresivi.
Stie sa exprime perfect starea pe care o simte- nu minte trairi, prefera sa experimenteze adevarul.
O femeie misto, este si sexuala.
Asa se incarca ea.

10. Planuri viitoare in plan personal? Dar si profesional?

Adina: in plan personal, momentan stagnez ca si implinire sentimentala. Recidivez cu momente cand ma reindragostesc de el, sotul si/sau iubitul meu …am mai avut si ceva momente curand de tristete si de „nu stiu ce sa fac si daca o sa mai fac. Daca cu el, daca fara el.. Samd.

Eu zic ca astea sunt inerente intr-o viata de cuplu de 15 ani together, tu ce zici?
Sper in plan personal sa raman la fel de fericita cum am fost si cum sunt azi.
Ahh..tot in plan personal trebuie sa hotarasc ce scoala va urma fi’meu din a cincea.

Profesional?

Profesionala intrebarea. Caci inca nu prea am o cariera pe care s-o dezbat aici si acum.

Sunt blogger azi. Si doar de ieri.

Deci nici macar blogger de cariera nu sunt , sunt pe undeva la nivel mediocru si aici abia..desi in alta ordine de idei a fi blogger nu inspira mai mult decat un scriitor, sa pui ghilimele neaparat la scriitor caci necesita. Scriitor wannabe cu aer de intelectual ce se da mare prin blogosfera asa. Pseudo intelectual actually.

Sunt modesta, da, stiu ca sunt buna. Voi fi si mai buna, tot mai buna pentru un target de nisa caruia ma adresez momentan.
Mai apoi? As vrea sa dezvolt si un proiect pentru o emisiune smechera in tandem cumva cu …Pitch Me Now by Adina Banea.

Tks a lot pentru interviu!!

Sursa interviu : Blogul lui Cristian

-Esti o femeie misto. Nici nu mai stiu in ce circumstante ne-am cunoscut, dar am observat la tine o energie pozitiva aparte.
De la inceput. Ma repet des cu chestia asta de optimism, dar cu adevarat, in general, reusesc sa ma apropii doar de astfel de oameni.
Tu chiar nu ai si greutati deloc?
Sau poate cumva ne inveti tu si pe noi, cum sa zambim cotidian pe dinauntru macar, desi mai vin cateodata si zile pline de atatea ganduri negreeee..

Iuliana:
Am avut sigur si eu greutati si probabil ca o sa mai tot am.
Dar cand zambesc, observi, ia uite..fac niste gropite prietenoase.
Am remarcat eu de-a lungul timpului ca oamenii devin mai binevoitori prin jurul meu decat daca as plange, poate ca si datorita lor.
Cand plang, pe de alta parte, ma si rosesc la fata foarte tare.
Am ten de neplans vreodata, nefavorabil lacrimilor, pe cuvant!
Nici eu nu mai stiu cum ne-am cunoscut noi doua..dar bag mana-n foc ca a fost o circumstanta vesela.
Mm? Asa e sigur, nu?

– Hahah..da, fireste.. sunt foarte sigura ca noi ne-am cunoscut razand!!
Si nu mai zambi cu gropita aia catre mine, ca tot iti pun a doua intrebare mai..intima un picut.
Si vreau si un raspuns, sa stii..😺 Ia zi, iubesti azi? 

Iuliana: 😀 probabil.:))

-Definitia femeii in reprezentarea ta.

Iuliana: Pai ..na.
Ce sa-ti raspund in 2 cuvinte, repede asa?
Femeia are sex feminin.:))
Intotdeauna deci, ar trebui sa fie feminina, zic, chiar si in functie de…judecator daca se afla, spre exemplu.
In sala de judecata, ai rol hotarator de luat decizii ce stabilesc soarta unor oameni pe termen lung, de cele mai multe ori.
Corect?
Astfel, capeti statut de om puternic. De femeie puternica!
Cum in mare parte, trebuie sa recunoastem, ca-s cu precadere, barbatii, in societatea noastra.
Dar cum ar fi sa ai desuuri rosii pe dedesubt de strai judecatoricesc? Mmm?
Si cum mai e, ca dupa o decizie grea sau hai sa spunem dificila, sa te duci in viteza mare, riscand amenzi … nici nu conteaza..sa alergi catre biroul sotului pentru o ora de sex rosu vinovat, cu usa de birou descuiata, ba chiar intredeschisa?
Asa- i femeia misto din punctul meu de vedere.
Cea ce-si mentine statutul de femeie, no matter what, in fata partenerului, indiferent de functii..daca le are si pe acelea.
Senzuala, provocatoare, amanta…
Greu sa fii femeie…

– Dar barbatul? Despre el ce spui?

Iuliana: Chestii pot spune. Cateva. El trebuie sau ar trebui sa fie mascul alpha.
Barbatul trebuie sa inspire forta. Sa stii tu, partenera lui, ca beneficiezi de protectie.
Si cum altfel ai sti asta, decat doar daca el ,nu??? inspira incredere in el si putere. Siguranta ca nu exista probleme mari nerezorvabile vreodata in lume.
El stie cum sa te ajute intotdeauna. Si te iubeste atat de suficient, incat o sa o si faca neconditionat. Intotdeauna.

– Greseli de femeie. Care crezi ca sunt greselile frecvente de femeie, ce vizeaza bineinteles, relatia de cuplu?

Iuliana: Doamne,mai….pai de unde sa stiu eu?
Tu stii?
Pai daca am sti, nu le-am mai face, nu?
Nu exista reteta de fericire de cuplu, tot asa cum nu exista nici greseli ce duc la nefericirea acestuia.
Tu ce zici?
Daca-ti raspunzi la intrebarea asta, urmatoarea intrebare te las sa- mi fie provocare. Incomoda. Hahah..ai raspuns??

– Fireste, caci altfel nici nu te intrebam.
Greseala cea mai mare, din punctul meu de vedere, a femeii in cuplu esteee..ingradirea libertatii partenerului.
Cum face ea asta? Prin considerentul ca odata maritata cu el, are drept de posesiune totala asupra vietii lui.
Greseala nr 2: ii umbla in telefon frecvent.( si nu sa vada pozele ce i le-a facut sotul:))
Greseala 3: cu care-nchei: n-are incredere in el, caci de aceea ii si cauta mesaje prin telefoane si nu doar poze:))
Iar neincrederea in el, este de fapt, direct proportionala, cu neincrederea in sine..
Vezi ce usor era??!?
Provocatoarea intrebare, caci mi-ai promis-o: te mariti anul asta? Baietel sau fetita iti doresti, ca pas urmator?

Iuliana: Ma marit cand vreau eu.
Si nu trebuie sa dau declaratii despre planurile mele viitoare. Nu-mi place sa dezvolt raspunsuri despre viata personala. De aia se si numeste personala, de altfel, nu-i asa??
Eeeee.. Hahahaha..te-am speriat? Glumeam, mai.
Nu stiu! acesta-i raspunsul meu cel neprovocator.:)
Si fetita si baiat. Unul. Sau doi. Vedem.

– Mereu mi-am dorit job in televiziune..nu-i tarziu nici acum, de altfel, sa-mi reincep o emisiune sau ceva. Dar nu cred ca ma vrea nimeni, anyway.😂
Tie cum iti place si de ce iti place sa ne zambesti in fiecare zi, in cadru de emisiune cu muuulta audienta??
Ai multumire sufleteasca ca esti alaturi de atatia oameni cotidian?

Iuliana: Sigur ca da. Ador ceea ce fac. Imi place sa cunosc oameni frumosi, imi place foarte tare sa lucrez in televiziune.
Mai am insa emotii, inca cateodata..sa stii. Zilnic de fapt.
Care ma incarca totusi pozitiv.

– Planuri noi din punct de vedere profesional pe viitor?

Iuliana: Sa spun, sa nu spun???
Spun.
Fara planuri in general eu.
Asa functionez : imprevizibil!

Imi plac cuplurile de oameni in varsta.Imi plac de mor. Nu stiu daca imi plac perechile in varsta in general, sau ii observ doar, pe cei ce se iubesc inca la 60/70 de ani in particular.
Ii observ pe ei doi, ce se tin inca de mana, desi se cunosc si se iubesc de 40 de ani deja.

Deja?? Suna a putin, totusi.  

Mi se pare extrem de sentimental chiar sa existe, cu adevarat, oameni ce se gasesc atat de bine in tinerete , incat iubirea le este trainica si tanara precum sufletul, de altfel, si la o varsta mai matura.
Cand iubesti asa de mult, ai un zambet aparte o viata intreaga.

La 80 de ani, da, ai inca ochii tineri si fericiti datorita impartasirii si reciprocitatii si recunostintei ..ai avut noroc tu!! Uite ca oamenii au si noroc, cateodata!

Doar daca nu-si cauta doar ghinionul.

Stii sigur si cu certitudine ca esti norocos si pentru simplul fapt ca traiesti inca si tu si ea. Si fizic, inca esti alaturi de persoana iubita..inca esti, dar si sentimental vibrati inca impreuna.

Ador oamenii ce se traiesc in pereche, multumiti ca s-au gasit candva.

Imi plac de mor, repet, batraneii cei frumosi ce se bat cu perne cateodata.
De fericire ca inca pot sa-si zambeasca unul altuia.

In alta ordine de idei…

Cred ca omul modern nu mai poate simti miros de sentiment bun si cald si bland si nici bucuria unei imbratisari din suflet. Cred ca omul modern e mult prea interesat sa dezvolte teoretic definitii de stare exacte.
Prea pragmatic este omul modern. Prea expansiv in dorinta de a cauta noi sensuri despre natura umana. Sentimentele, trairile, senzatiile..scopul vietii in general , nu sunt schimbabile in functie de generatii. N-au stil modern sau dimpotriva, antic.

In acelasi context de inceput..

..ma mai gandesc ca aceste cupluri adulte pe care le remarc eu cateodata, nu au probleme, dar cred ca nici nu au avut candva, in a-si exprima dorinta sau nevoia de dragoste pe care o simt chiar si acum tot reciproc.
Lor nu le mai e frica de cuvinte. Nici nu le-a fost. Nu le e teama de adevarul „te iubesc’ului” lor longeviv. Caci si l-au recunoscut din fasa. Nu au ei temeri ca le-ar fi putut fi mai concreta fericirea cu altcineva.

Ei au stiut ca se iubesc de cand s-au intalnit.

Si-au si spus lucruri de suflet unul altuia de la inceput probabil. Si-au tratat problemele de viata cu afectiune si hotarare in a le rezolva in doi, ei doi, aceiasi doi pe care-i vad eu vorbind cu inflacare , habar n-am ce, dar inca ei se asculta, pe o banca in parcul de vis-a-vis. El ii mangaie mana garbovita de trecere de timp.
De trecere de timp putin, caci ei ar mai putea vorbi inca o viata.

Imi plac oamenii in varsta ce inca se iubesc.
Imi plac oamenii acestia hotarati sa-si mangaie inca privirea tanara ce transmite vioiciune glasului matur. Pare ca avem o viata lunga noi.
Altii s-ar mai iubi mereu inca putin.
Inca pe atat.

„Fetele nu se imbraca pentru a-i impresiona pe barbati, ci se imbraca pentru ele. Daca ar fi dupa barbati, ar trebui sa umble goale mereu.” Betsey Johnson